Modulul de mijloace fixe din Odoo e corect. Calculează amortizări, le postează, ține evidența. Doar că amortizarea românească are reguli proprii, iar diferența se vede de la prima lună — și, dacă nu e prinsă atunci, se vede la final de an, în raportul pe care nu-l poți scoate.
Mai jos, ce adaugă localizarea și ce verifici înainte să te bazezi pe cifre.
1. Numărul de inventar
Fiecare activ primește un număr de inventar dintr-o secvență proprie.
Nu e un capriciu de formular: e numărul după care activul se caută în registrul-inventar și numărul de pe eticheta lipită pe el. Fără o secvență în sistem, numerele se dau de mână, ajung duplicate și, în al treilea an, nu mai corespund cu etichetele.
2. Amortizarea lunară și data primei amortizări
Amortizarea se calculează ca (valoare de intrare − valoare reziduală) / număr de luni.
Data primei amortizări urmează regula de aici:
- pentru activele fără prorata: prima zi a lunii următoare achiziției;
- pentru activele cu prorata: chiar data achiziției.
Pare un detaliu, dar e diferența dintre o lună de amortizare în plus sau în minus pe fiecare activ — care, pe o flotă de treizeci de mașini, se vede în rezultat.
3. Jurnalul și conturile
Localizarea aduce un jurnal de amortizare propriu și reconfigurează conturile din planul de conturi românesc cu tipurile corecte: conturile de active, cele de amortizare cumulată și cheltuielile în avans din clasa 471.
Tot acolo se reglează și comportamentul la recepție: documentele care duc la active creează activul în ciornă, ca să fie verificat de cineva înainte să înceapă să se amortizeze.
4. Modelele standard de active
În loc să construiești categoriile de la zero la fiecare implementare, un buton încarcă modelele standard românești — categoriile uzuale cu duratele lor normate.
Rămâne de făcut doar ajustarea pentru specificul firmei: activele neobișnuite, duratele alese diferit, conturile analitice.
5. Raportul, care e de fapt motivul
Aici se vede cel mai clar de ce nu e de ajuns modulul standard.
Raportul de active din localizare are coloanele cerute: numărul de inventar, categoria, apoi valorile de deschidere, intrările, ieșirile și valorile de închidere — atât pentru valoarea brută, cât și pentru amortizarea cumulată.
Adică exact tabelul pe care un contabil îl construiește altfel în Excel, în fiecare an, din două rapoarte diferite și cu o coloană calculată de mână. Pentru o firmă cu o sută de active mici — scule, echipamente IT, mobilier — asta e o seară pierdută anual, în cel mai bun caz.
Ce verifici în prima lună
- Un activ, de la cap la coadă. Ia o achiziție recentă: verifică numărul de inventar, categoria, durata, data primei amortizări și prima notă de amortizare postată. Dacă bate, restul bate.
- Un activ cu prorata, separat. Regula lui e diferită și merită verificată explicit.
- Conturile. Amortizarea trebuie să lovească contul de cheltuială și cel de amortizare cumulată corecte — nu conturile implicite ale unei localizări generice.
- Raportul, pe o lună închisă. Verifică dacă valorile de închidere din raport se potrivesc cu soldurile din balanță. Dacă nu, aproape întotdeauna cauza e un activ creat direct, fără să treacă prin flux.
- Activele vechi migrate. Dacă aduci active dintr-un sistem vechi, valoarea rămasă de amortizat și numărul de luni rămase sunt cele două cifre care trebuie să fie corecte. Restul se recalculează.
Pentru cine contează cel mai mult
Pentru firmele cu multe active de valoare mică: flote, ateliere, firme de servicii cu echipamente IT. Nu pentru că regulile ar fi altele, ci pentru că volumul transformă o diferență mică într-o problemă de verificat o sută de ori.
O firmă cu trei clădiri își ține activele și în Excel. Una cu trei sute de active nu poate.
Modulul e pe Odoo Apps, pentru Odoo 19 și 20: Romania - Account Asset.
Dacă ai active de migrat dintr-un sistem vechi și vrei să vedem cum arată prima lună: nexterp.ro/contactus.