Acciza nu e o taxă care stă pe o factură. E o obligație care se naște într-un moment anume: când marfa iese din regimul suspensiv și intră în circulație liberă.
Pentru un operator cu antrepozit fiscal, momentul acela e un eveniment de stoc, nu unul comercial. Iar dacă nu e marcat în sistem, acciza se calculează după aceea — de un om, din documente, pe baza unui fișier. De acolo vin diferențele, și tot de acolo vine timpul pierdut la întocmirea D120.
1. Cadrul: categorii și rate
Totul pleacă de la clasificarea ANAF. Modulul aduce:
- categoriile de accize, câte una pentru fiecare rând din D120 — bere, vin, țigarete și celelalte — fiecare cu unitatea de măsură pe care o cere declarația în coloana ei;
- tabelele de rate pe ani, semestriale sau trimestriale, preîncărcate pentru anii în curs.
Pe produs se configurează categoria, raportul de conversie către unitatea ANAF (pentru că marfa se vinde în altă unitate decât cea în care se declară), gradele — Plato pentru bere, alcool pur pentru spirtoase — și cota curentă, care se calculează singură din perioada în care te afli.
Asta înseamnă că o schimbare de rată de la 1 ianuarie nu cere rescrierea produselor: se adaugă rândul în tabel.
2. Autorizațiile
Fiecare canal vamal prin care marfa intră la tine e o autorizație: destinatar înregistrat, destinatar certificat, importator, furnizor intern.
Pe fiecare se țin codul ANAF, numărul SEED, referința e-DA, garanția constituită și perioada de valabilitate. Regula destinatarului înregistrat — acciza datorată în ziua următoare — e tratată printr-o bifă pe autorizație, nu printr-o procedură ținută minte.
Autorizația pusă pe comanda de achiziție se propagă singură pe recepție, iar de pe recepție pe fiecare lot primit. Nimeni nu o scrie de trei ori, și nimeni nu uită să o scrie a treia oară.
3. Regimul locației: unde se naște obligația
Fiecare locație de stoc primește un regim: antrepozit fiscal (suspensiv) sau circulație liberă (acciză plătită).
Granița dintre cele două e locul în care se naște obligația. Când o mișcare de stoc o traversează — o recepție din import, una intracomunitară, sau o ieșire din suspendare către circulație liberă — sistemul construiește automat nota 635 = 446, în ciornă, și, opțional, un cost suplimentar care pliază acciza în valorizarea stocului.
Nota rămâne în ciornă intenționat: acciza e o sumă care se verifică înainte de a fi înregistrată, nu una care se postează pe tăcute.
4. Trasabilitatea pe lot
Fiecare lot poartă trei informații: autorizația pe care a intrat, nota de acciză care i-a corespuns și suma plătită pe el.
Asta răspunde la întrebarea care, altfel, cere o investigație: pentru marfa asta de pe raft, câtă acciză s-a plătit și pe ce autorizație a intrat în țară?
Peste ea, raportul de vânzări pe autorizație dă defalcarea de care ai nevoie la întocmirea D120, în loc să fie construită din exporturi.
5. Banderolele
Pentru produsele care se marchează, comanda de banderole către autoritate se leagă de autorizație: ce s-a cerut, pe ce autorizație, cât s-a primit.
Consumul propriu-zis al banderolelor pe marfă e tratat de familia de module de marcaje: marcajul e un produs stocabil, se comandă și se recepționează normal, iar la recepția mărfii se generează transferul de consum, în ciornă, cu cantitatea calculată pe bucățile primite. Costul lui se capitalizează pe marfă.
Cele două se întâlnesc exact unde trebuie: autorizația spune câte banderole ai voie, marcajele spun câte ai consumat.
Ce verifici la prima configurare
- Un produs din fiecare categorie: categoria, conversia de unitate, gradele și cota rezultată. O conversie greșită se vede abia în declarație.
- O recepție din import, de la cap la coadă: ce notă s-a generat, cu ce sumă, și dacă valoarea a intrat în costul mărfii.
- O ieșire din suspendare, separat. E evenimentul cel mai frecvent și cel mai ușor de configurat greșit, pentru că depinde de regimul ambelor locații.
- Loturile: după recepție, verifică dacă poartă autorizația și suma.
- Raportul pe autorizație, pe o lună închisă, comparat cu ce ai declarat.
De ce merită făcut în sistem
Pentru că accizele sunt sume mari, cu termene scurte și cu un control care verifică trasabilitatea, nu doar totalul. Un calcul făcut în Excel poate da aceeași cifră — dar nu poate arăta, pentru un lot anume, de unde a venit și cât s-a plătit pe el.
Modulul e pe Odoo Apps, pentru Odoo 19 și 20: Romania - Excise Management.
Dacă ai antrepozit fiscal sau lucrezi ca destinatar înregistrat și vrei să vedem cum se așază fluxul tău: nexterp.ro/contactus.